Case printate 3D pentru cei fără adăpost din New York

Orice metropolă se confruntă cu un fenomen destul de trist, sărăcia, cauzată în speță de creșterea prețurilor, a lipsei locurilor de muncă pentru cei necalificați, a incapacității (uneori imposibilitatea) oamenilor de a se adapta condițiilor din prezent dar mai ales a diferitelor situații nefericite.

La momentul redactării acestui articol, mai mult de 60 000 de persoane fără adăpost încearcă să își găsească un acoperiș deasupra capului, poate și o masă caldă, în adăposturile din New York. Foarte multi dintre aceștia sunt mai puțin norocoși, motiv pentru care dorm pe stradă, prin subsoluri, pe la metrou s-au prin diferite alte locuri publice unde se simt în siguranță.

Cifrele sunt destul de alarmante, depășind recordul marcat de la Marea Criza Economică din 1930, cunoscută sub numele de „The Great Depression”, motiv pentru care, cei de la Framlab, un studio de design și arhitectură înființat de Andreas Tjeldflaat, a venit cu o propunere de case pentru cei fără adăpost.

Prin propunerea lor, Farmlab incearca să „capitalizeze” spatiul vertical nefolosit din lateralele diferitelor clădiri, unde se pot monta cu ușurința astfel de case printate 3D.

Modelul lor este destul de simplu. Casele sunt de fapt niște „pods-uri”, un fel de containere, sau capsule, au forma hexagonala și pot fi realizate prin imprimarea 3D a materialelor. Acest lucru reduce considerabil costurile de producție iar printarea 3D a unei structuri de tip fagure asigura o rezistenta extraordinar de mare, fiind un proces deja utilizat global, în mai toate industriile.

Structura permite montarea verticala a multiplelor astfel de case, obținând astfel o densitate mare într-un spațiu cât mai redus și implicit cât mai multe locuințe pentru cei fără adăpost.

Propunerea celor de la Framlab nu-i doar bună din punct de vedere social, ci și extrem de interesantă din punct de vedere arhitectural. Structura caselor poate fi construită din oțel și aluminiu, iar pereții pot fi printați din material policarbonat și lemn.

De asemenea, zonele de fațadă pot să fie acoperite cu „smart glass”, o alternativă modernă a sticlei realizată de către MIT. Aceasta asigură o barieră termică mult mai mare față de sticla obișnuită și poate regula în mod automat atât lumina cât și pierderile de căldură ale clădirilor unde sunt montate. Am menționat că arată bine?

Aceste locuințe sociale sunt extrem de modulare și permit desigur dotarea în prealabil cu mobilă și diferite spatii de depozitare direct în pereții din lemn, fiind extrem de eficiente, prietenoase atât cu mediul cât și cu ocupanții lor.

În ceea ce privește impactul estetic asupra lanscape-ului urban putem spune ca este infim. Faptul că sunt modulare și permit mutarea și configurarea lor în funcție de dorințe poate chiar aduce un aport pozitiv în acest sens.

Personal mă bucură foarte mult inițiativa celor de la FramLam, care s-au gândit atât la evoluția și peisajul urban cât și la rezolvarea unei probleme ale societății moderne. Sper ca în viitorul apropiat inițiativa acestora să fie luată în calcul atât de către oficialitățile din New York dar și de către cele din alte orașe.

Nu ar strica nici în Bucuresti un astfel de proiect de locuințe sociale.

Photos credit: framlab.com

Fondator Diamoda.ro - Am 27 de ani, mă consider autodidact și sunt îndrăgostit iremediabil de internet. Creez conținut online din 2006 când am avut prima dată contact cu blogging-ul.

Vrei ca reclama ta să apară aici? Contactează-ne!

Be the first to comment

Ai ceva de spus? Lasă un comentariu mai jos.