De la cuneiforme la stilouri pe care se adună praf

Spune-mi sincer, când ai scris ultima dată ceva de mană. Și nu mă refer atunci când ai semnat pentru un colet, sau poate la poștă, ci la momentul în care ai pus mâna, din proprie inițiativă, pe un creion, pix sau poate chiar un stilou și te-ai apucat să scrii ceva.

În ceea ce mă privește, trebuie să recunosc că n-am pus mâna pe un pix de când am semnat pentru ultimul colet, iar despre un stilouri, ce pot să zic e ca nu am mai văzut unul de ceva ani, probabil de când am terminat liceul. Culmea e că, deși am fost un om tehnic, scrisul m-a condus spre direcția asta, către blogging, jurnalism și new media.

Diferența e că acum, scriind digital, este imposibil să mă murdăresc de cerneala dintr-un stilou, însă înainte de a discuta mai multe despre stilouri, as vrea să vă scriu câte putin despre un subiect pe care îl găsesc destul de interesant și important de știut.

Câteva cuvinte despre istoria scrisului

Conform datelor de care dispunem în prezent, istoria scrisului datează de cel puțin 3200 de ani înainte erei noaste. Exista foarte multe studii și cercetări care confirmă faptul că scrierea a luat naștere în mod independent de în cel putin două locuri, prima dată și cea mai îndepărtata din punct de vedere istoric, în Mesopotamia, adică înaintea erei noastre cu cel putin 3200 de ani, și a doua în Mesoamerica, cu circa 600 de ani înaintea erei noastre.

Pentru cei care stau mai prost cu matematica, conform datelor istorice, scrisul datează de cel putin 5200 de ani. Desigur, în faza incipiente au apărut diferite simboluri destul de rudimentare, folosite în cea mai mare parte pentru diferite evidente, urmând ca acestea să fie din ce în ce mai complexe pe măsura ce civilizațiile respective au evoluat.

Istoria ne arata că sumerienii foloseau diferite pictograme pentru a ține evidența unor trocuri cu diferite bunuri agricole dar și pentru observații astronomice. În principal, primele simboluri scrise desemnau substantive specifice diferitelor animale și diferite stele.

Ulterior, scribii sumerieni au început să combine pictograme ale obiecte cu diferite pictograme specifice diferitelor adjective pentru a obține cuvinte precum „stea roșie”, „stea strălucitoare” etc.  însă  urmând ca în preajma anului 3200 să elaboreze din ce în ce în ce mai mult scrierea. Astfel a luat naștere sistemul de scriere bazat pe ideograme, care a continuat să evolueze pentru circa 100 de ani, îmbogățind astfel vocabularul dar îngreunând foarte mult scrierea.

Deși ideogramele erau suficient de bune, era necesar un grad mai mare de rafinament în comunicarea scrisă pentru a putea transmite diferite idei mai abstracte, fapt ce a dus la utilizarea omonimelor și simplificarea simbolurilor scrise, dar și predarea acestora sub forma de caractere combinate către următoarele generații, lucru ce a dus la formarea unor cuvinte de sine stătătoare numite fonograme.

Practic, cu circa 1000 de ani înainte ca biblia să fie scrisă de către vechii evrei, sumerienii aveau deja o vastă cultură în materie de scris cuneiform și chiar o cantitate mare de literatură scrisă. Desigur, istoria scrisului este foarte lungă, încăpând cu protoscrierea, apoi Mesopotamia, Egiptul antic, apariția alfabetului, Fenicia din Asia, Grecia antica, Italia și Roma antica, China, India și în final Europa.

Totuși, istoria scrisului nu se poate sintetiza în numai 400 de cuvinte, asa că vă recomand să devorați Wikipedia pentru mai multe informații pe care eu le-am omis.

Stilouri – magia scrisului de mână

Revenind la scrisul de mână, trebuie să recunosc că are farmecul său aparte. De fapt, îmi aduc aminte de o vreme în care îmi doream un stilou cu aspect clasic, as putea zice de lux. Nu știu de ce, dar mereu mi s-a părut extrem de impunător un om care scoate din buzunarul de la piept un stilou, ușor misterios, se semnează pe hârtie, îl pune la loc și pleacă.

Poate că am văzut o astfel de scenă într-un film și m-a impresionat, sau poate chiar am asistat la o circumstanță de genul acesta în scoală, cert e că mi-a rămas întipărit în minte stiloul, nu locația, care oricum e mai putin relevantă. Asa că, am început să cuget și să cochetez putin cu ideea scrisului de mână. Epifania de moment este că n-am reușit niciodată să-mi cumpăr stiloul mult dorit, iar în prezent, deși mi se pare un cadou binevenit, nu cred că l-aș putea utiliza prea des.

Ba chiar mai mult, am fost curios să vad cum se prezintă piața, ce modele exista și care mi se pare cele mai interesante. Nici nu a trecut să caut mult, am ajuns rapid pe categoria cu stilouri de pe kalamos.ro, unde se ascund la propriu adevărate bijuterii.

Printre stilourile de linux prezente pe site-ul acestora, regăsim:

  • stilouri Faber-Castell – sunt nemțești, realizate de către una dintre cele mai mari și mai vechi companii producătoare de pixuri, creioane, alte rechizite de birou și rechizite artistice din Germania. Cel mai ieftin costă 89 lei, cel mai scump de pe site 645 lei, însă toată colecția Faber-Castell împărtășește câteva elemente comune de design.

  • stilouri Montegrappa – sunt italienești, cu un design ceva mai interesant, as putea spune ușor industrial, cu mici elemente elegante, au preturi cuprinse intre 810 lei si 3308 lei. Ca si Faber-Castell, majoritatea modelelor Montegrappa dispun de similarități în privința aspectului general, fiind vizibil fabricate de același producător.

  • stilouri Pelikan – franțuzești, probabil cele mai elegante dintre cele 3 branduri comercializate pe site, cel mai ieftin este 2148 lei iar cel mai scump este 8532 lei. Deși sunt similare ca forma, fiecare element de design pare sa fie unic fiecarui model, lucru ce le face extrem de interesante și mult mai valoroase față Montegrappa si Faber-Castell care par aproape banale în raport cu Pelikan.

Mi-ar fi plăcut să văd și colecția de stilouri românești făcută de Poenari, însă poate n-au negociat niciun contract până în acest moment.

Dacă vreți sa-mi faceți un cadou, vă spun și două modele care îmi plac: stiloul Ambition Cocos si stiloul Ambition Pearwood, ambele de la Faber Castell, ambele la preț similar, 360 lei, respectiv 370 lei. Cred ca introducerea lemnului în construcție aduce un aer ceva mai clasic, mai asemănător modelului de stilou care m-a impresionat pe mine în copilărie. Plus ca, lemnul rămâne în continuare un material verde, regenerabil, cu condiția că ar trebui sa mai și plantam copacii, nu doar să ii tăiem.

Conform descrierilor de pe site, întreg conceptul magazinului vine ca un omagiu adus scrisului de mână, pe care proprietarii site-ului, ca de altfel și o mare parte dintre clienți, îl considera ca fiind o artă. În afara faptului că sunt de acord cu motto-ul lor, sunt extrem de impresionat de kalamos.ro, de dorința lor de a păstra vie arta scrisului dar și de curajul de intra pe o nișă care este probabil în scădere gratie tehnologiei.

Vă recomand și pagina lor de Facebook unde, în afară de oferte, sunt publicate diferite informații interesante despre diferiți scriitori și creațiile acestora.

Fondator Diamoda.ro - Am 27 de ani, mă consider autodidact și sunt îndrăgostit iremediabil de internet. Creez conținut online din 2006 când am avut prima dată contact cu blogging-ul.

Vrei ca reclama ta să apară aici? Contactează-ne!

1 Trackback / Pingback

  1. Stilouri de lux sau caligrafie la rang de arta? - Mihai Ioan

Ai ceva de spus? Lasă un comentariu mai jos.