Povestea din spatele schimbării de nume a lui Mies van der Rohe

După cum bine știe fiecare artist, procesul de reinventare a sinelui începe cu schimbarea numelui, care este cel mai simplu, dar și cel mai eficient mod de reinventare. Cartea « Mies » a lui Detlef Mertins dezvăluie că schimbările de nume ale artistului aflat încă la început de carieră erau expresia mândriei unui om care cauta să se reinventeze.

Photo credit: miessociety.org

În urma numeroaselor schimbări de nume pe care le-a suferit, Mies van der Rohe s-a alăturat artiștilor de avangardă care, la fel ca acesta, doreau să se reinventeze.

Inițiativa transformării din fiul unui zidar dintr-un oraș de provincie în arhitectul faimos din lumea cosmopolită a Berlinului, împreună cu schimbarea numelui, reprezintă dovada spiritului liber al artistului care pornește pe drumul redescoperirii de sine. De fapt, acest aspect, iar aici mă refer la spiritul liber, trebuie să ne preocupe pe toți, chiar dacă nu suntem artiști.

După cum am menționat mai sus, Mies van der Rohe se regăsește alături de alți artiști de avangardă care și-au adoptat un pseudonim:

  • Charles Edouard Jeanneret, care și-a asumat numele Le Corbusier pentru arhitectură în timp ce și-a păstrat numele Jeanneret pentru artă.
  • Theo van Doesburg a cultivat numele IK Bonset pentru dadaism și Aldo Camini pentru constructivism, alături de pseudonimul De Stijil.
  • Bruno Taut a adoptat nume cum ar fi Glass, Promethius și Cor.

Dadaiștii și-au asumat diferite identități fictive care satirizau instituțiile politice mai ales normele. Ca de exemeplu:

  • Richard Huelsenback (1892-1974) a fost cunoscut drept Meisterdada și Dadaco.
  • Raul Hausmann s-a remarcat ca Dadasoph și directorul circului Dada.
  • George Grosz (1893-1959) a fost cunoscut ca Propaganda.
Ludwig Mies van der Rohe

În germana, cuvântul mies înseamnă nefericit, dar de asemeni desemnează și o stare de spleen, adică, așa cum spune DEX-ul, o stare de melancolie, manifestată prin plictiseală și dezgust față de orice.

Adăugând umlaut pe vocala « e » în numele Mies și purtând numele nobiliar « van der » artistul a temperat asocierile discordante. Cu toate că « van der » nu este tocmai un titlu nobiliar, ca în titlul german « von », această ambiguitate a conferit numelui un aer sofisticat și aristocratic, pe care Mies l-a cultivat mai departe în ținuta sa.

Numele de fată al mamei sale, Rohe, pe care artistul l-a adăugat la sfarsit, poartă o dublă conotație, de necizelat și de pur. Însă ceva mai târziu, distinsul arhitect va fi cunoscut doar ca Mies.

După cum subliniază Mertins, gestul lui Mies de a se reinventa devine ceva extraordinar văzut în relație cu ambițiile similare ale celorlalți artiști ai vremii. La urma urmei, noul său nume nu era nou, ci doar o transformare a numelui de familie. Decizia lui Mies de a purta un nume nobiliar denotă ironie și auto-ironie.

Poate că era doar un joc al artiștilor de avangardă, împletind sensul cu non sensul fără niciun înțeles specific, punând accent atât pe muzicalitatea și ritmul cuvintelor cât și pe proliferarea diverselor asocieri.

De asemeni, Mertins afirmă că Mies nu a creat zgârie norul de sticla din nimic : mai degrabă a fost rezultatul gândirii unei epoci. Mies a cautat să transforme zgârie norul american într-o versiune germană autentică, Germania fiind recunoscută ca o țară cu tradiții și angajamente culturale bine înrădăcinate.

Recomandare carte – Mies de Detlef Mertins

Dacă v-am stârnit interesul cu acest articol și doriți să citiți cartea, am o veste bună și una mai puțin bună. Cartea se găsește la eMAG, însă costa 600 lei, este în limba engleză iar livrarea se face în circa 11 zile deoarece se comandă direct din stocurile furnizorului de afară.

Fondator Diamoda.ro - Am 27 de ani, mă consider autodidact și sunt îndrăgostit iremediabil de internet. Creez conținut online din 2006 când am avut prima dată contact cu blogging-ul.

Vrei ca reclama ta să apară aici? Contactează-ne!

Be the first to comment

Ai ceva de spus? Lasă un comentariu mai jos.